58. As They Awake Hang on to them, trembling poet, your dreams of erotic fulfilment, those hot and silky visions that haunt your imagination. Half bury them in incantation; embalm them in your verses; they live between your lines and rhythms. Retain them, excited poet, as they awake again and stir whether at night or noon. 59. The Statue of Endymion It was a white chariot drawn by four white mules with jingling silver harness that brought us to Latmos from Miletos. Before that a proud imperial purple trireme carried me across the lapis sea from Alexandria. I have come here to enact the sacred secret rites of Endymion, with sacrifice and pouring out of wine. There's the statue of the transfigured youth, the shapely form and vision i adore. Slaves bring baskets jammed with fragrant jasmine. Our cries of supplication here revive the ancient cults and worship of the gods. 60. Grey The half-grey opal called to mind the memory of beautiful grey eyes seen twenty years ago. Our brief affair lasted for a month. He went away to Smyrna for a job. After that we never met again. The sparkle of his grey eyes, if he's still alive, will now be dulled; his handsome features grown heavy with age. But memory, memory where he lives again in youthful beauty, brings back love; night retains his image resurrected. 61. In a Frontier Town Beaten in a drunken brawl last night, our mate Remon was carried home. In the heat we laid him on the bed, windows wide open, bright moonlight streaming in across his half-naked body. We're all mongrels here, a rough racial mix: Syrians Greeks Armenians; so is our mate Remon. But lying there last night enhanced by moonlight he made me think of the athlete Charmides -- Charmides whose beauty sent a shiver of loving-lust through Socrates, the starving lion who sights the slim gazelle.

Omagiu lui Salmoksis; Diogenes Laertios consideră că idei filosofice primordiale au fost împrumutate de către greci de la barbarii traco-geţi; sunt menţionaţi câţiva înţelepţi Zalmoxis, Orpheus, Pytacos, Anarcharsis. Istoria mitologiei vorbeşte clar despre împrumuturile grecilor din mitologia traco-geţilor(ex: mitul prometheic). Salmoxis - SALM=piele, blană de lup; Salmos, care apare si în varianta Zalmos, este atestat la Porphyrius (secolul al III-lea e.n.) ca însemnând piele. Termenul avea multe semnificatii înrudite, însemnând si învelitoare, coajă, scoartă, acoperis, acoperământ în genere si al capului în special, deci căciula, coif etc. El apare în numeroase toponime vechi, din sudul Greciei (Salmonion) până în nordul îndepărtat (Salmydessos, Salmorude), si s-a mentinut aproape în aceeasi formă si cu acelasi înteles în prusaca veche (salmis) si în lituaniana (salmas). Partea a doua a numelui ("-xis") a fost pusă în legătură cu rădăcina indo-europeană "ksey-" din care au derivat cuvintele indo-europene care înseamnă "stăpân", "rege". Deci Salmoxis ar însemna "regele îmbrăcat în piele sau blană", cum era numit si Wodan (Matelträger), cum erau reprezentati Lykaon, Bhava, Sarva etc. si cum apăreau lykantropii nordici, în piele de lup sau de urs. Era preot, şaman care purta blană de lup. După relatările istorice ale lui Herodot era considerat rege şi yeu al traco-geţilor, propovăduitor al nemuririi sufletului, lucru care se justifică şi prin atitudinile comportamentale ale traco-geţilor, care nu se temeau de moarte. Socrate, în dialogul platonician Charmides se referă la un medic trac pe care l-ar fi cunoscut într-o tabără militară şi care era discipol al lui Salmoksis, cel care stăpânea meşteşugul de a te face nemuritor. După învăţătura lui Salmoksis nu poate fi vindecată o parte a corpului fără vindecarea întregului corp( viziune holistă, homeopată)- la greci organele erau concepute independente unele de altele. Tratamentul general al corpului prin intermediul căruia se vindecau şi părţile lui se practica în perfectă contemplaţie; însă medicul salmoksian adăuga faptul că trupul nu poate fi vindecat dacă nu este vindecat mai întâi sufletul. În termeni curenţi această practică de vindecare a trupului prin intermediul sufletului se numeşte psiho-terapie. Medicul salmoksian menţionează şi modalitatea de vindecare a sufletului şi anume prin descântece... " descântecele lor nu sunt altceva decât un fel de rostiri frumoase. Din asemenea rostiri se iscă în suflete înţelepciunea." descântecele - sugestii verbale(în prezent utilizate in hipnoză. Grecii, impresionaţi de înţelepciunea lui Salmoksis au inventat povestea cum că Salmoksis ar fi fost un sclav cumpărat de Pythagoras din Samos şi devenit discipol al acestuia. Povestea este infirmată de trei precizări: 1. Salmoksis a trăit cu mult înaintea lui Pythagoras; 2. Grecii nu îşi instruiau sclavii. 3. Concepţiile lui Salmoksis nu erau cunoscute de Pythagoras. recomandare: "Vocaţii filosofice româneşti" - acad. Al. Surdu